10 zile de poveste la Dunăre, 10 artiști, zeci de opere fabuloase, între care e imposibil de făcut un top al preferințelor. Pur și simplu îți plac toate. Așa s-a încheiat a zecea ediție a Taberei Rubin – Dubova organizată, începând cu 1 august, de Fundaţia Rubin în parteneriat cu Primăria Dubova şi cofinanţată de Consiliul Judeţean Timiş.
Expoziția care a fost vernisată de criticul de artă Dana Sarmeș a cuprins sculpturi și desene, îngeri căzuți și colorați, peisaje abstractizate sau nu, idei transpuse pe pânză într-un timp aparte. La ediția aniversară a taberei Rubin – Dubova au fost invitați după cum urmează: Maria Balea (Arad), Horia Bojin (Timişoara), Ana Boldea (Constanţa), Tiberiu Giucă (Timişoara), Emanuel Gliga (Timişoara), Sorin Nicodim (Timişoara), Flora Răducan (Lugoj), Cristian Sida (Timişoara) şi Sorin Vreme (Timişoara). Alături de ei au participat fotograful Cosmin Damian şi criticul de artă Dana Sarmeş.
”Este vorba despre iubire”, a concluzionat artistul Tiberiu Giucă ca fiind chintesența taberei.
”Nu a fost o tabără cu temă”, spune Dana Sarmeș. ”Fiecare artist a lucrat în manieră proprie, și a lucrat excepțional. Arta de tabără nu este neapărat o artă lejeră. Dacă este să analizăm lucrările fiecărui artist cu greu putem face diferența între operele de atelier și cele de plein-air. Am fost sedusă de arta Mariei Balea, o graficiană grațioasă, lucrările ei, impalpabile, ca niște peisaje japoneze, iar tușele ei însingurate și melancolice.
Horia Bojin a lucrat două pietre, în care zac laolaltă gheaţa şi magma incandescentă. Ana Boldea, boboaca taberei, încă studentă, a dat dovadă de multă disciplină și voință de a învăța. Linia lui Tiberiu Giucă are un asemenea prestigiu încât se poate dispensa de culoare și chipurile personajelor lui antropomorfizate mă bântuie încă. Emi Gliga, uite un pictor pe care eu aș paria, din nou o revelație, a făcut două lucrări foarte putenice, ingenioase. Sorin Nicodim și texturile lui formidabile, de mare rafinament. Flora Răducan, această fină și subtilă observatoare și interpretă a realului, a pictat cazanele în diverese momente ale zilei, un fel de studiu de lumină. Cristi Sida și-a pictat gândurile și amintirile, două lucrări încărate în metaforă și subtilitate cromatică. Surprinzătoare desenele lui Sorin Vreme urmăresc, din aproape în aproape, propria-i construcţie într-o bogată istorie contextuală şi personală.
Sorin face unul dintre cele mai subtile exerciţii de echilibristică, iar liniile lui sunt supuse permanent unei tentaţii divergente, spre a concilia, în imagine, tensiunile contrariilor. Este un spectacol să-l privești desenând. Cum spuneam și la început, la Dubova s-a produs artă, artă deloc lejeră.”