Municipalitatea timișoreană a găsit soluția finală pentru punerea în valoare a vestigiilor descoperite în Centrul Istoric al Timișoarei, în special a Băilor Turcești.
Vă reamintim că pe parcursul cercetărilor arheologice din Piaţa Libertăţii au fost descoperite vestigii arheologice datând din diferite perioade istorice ale oraşului. Vestigiile Băilor turceşti (Baia Mare a oraşului/Baia Împăratului) sunt considerate cele mai importante, Timişoara fiind primul oraş medieval din ţară care a beneficiat de servicii publice de acest fel, ca dovada a importanţei care se acorda în perioada otomană curăţeniei trupeşti şi spirituale (baia fiind în strânsă legătură cu moscheea şi ritualul religios).
Iniţial, în Piaţa Libertăţii, pe o suprafaţă de cca 300 mp au fost descoperite ruinele Băilor turceşti – faza II de construcţie. În contextul acestei descoperiri, în urma discuţiilor purtate între arheologul prof. univ. dr. Dorel Micle şi arhitectul Radu Mihăilescu, s-a convenit păstrarea in situ, într-o suprafaţă decopertată, denivelată faţă de pavajul general al pieţei, a vestigiilor arheologice descoperite. În urma săpăturilor ulterioare efectuate la limita acestor vestigii (Băile turceşti faza I de constructie) s-a constatat că suprafaţa Băilor turceşti este mult mai mare, construcţia având o formă dreptunghiulară cu dimensiunile în plan de 25×23,5 m, ce avansează dinspre piaţă până în str. Gen. Praporgescu.
Totodată, în apropierea Băilor turceşti, în partea nordică a pieţei, înspre liniile de tramvai au fost găsite vestigiile Hambarului Mare, precum şi resturile unor porţiuni de străzi. Au mai fost descoperite postamentul Monumentului Fidelităţii, canalul austriac şi o fântână austriacă.
Varianta acoperirii cu sticlă a unei suprafeţe de 300mp necesită realizarea unei structuri metalice suport, iar montarea acesteia presupune, de asemenea, distrugeri parţiale ale vestigiilor arheologice (prin construcţia de fundaţii). Marcarea în pavaj a zidurilor Băilor turceşti este o modalitate planimetrică mai uşor de înţeles, imaginea de ansamblu nemaifiind fragmentată de cota diferită de percepţie (diferenţe ale cotelor de nivel), materiale şi texturi diferite şi alte obstacole în percepţia generală a pieţei.
Având în vedere importanţa vestigiilor arheologice descoperite şi necesitatea protejării integrale a acestora, precum şi constrângerile tehnologice şi financiare ale soluţiilor tehnice de execuţie, proiectantul a propus două variante de punere în valoare a vestigiilor: Varianta 1 – conservarea in situ, protejarea prin acoperire cu folie şi nisip şi punerea în valoare prin marcaj în pavaj, prin plăcuţe informative şi amplasarea unei machete din bronz cu reconstituirea istorică, volumetrică, a clădirii Băilor turceşti.
Varianta 2 – conservarea in situ prin scufundarea nivelului de călcare al pavajului, conservarea şi prezentarea liberă a unei porţiuni din vestigiile Băile turceşti.
Secţiunea Tehnică de Arhitectură şi Inginerie a Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice, întrunită în 22.07.2015, a aprobat varianta 1 a proiectului de punere în valoare a Băilor turceşti şi a emis avizul nr. 192/M/2015.
Specialiştii din Comisie au aprobat această variantă tocmai pentru se asigura păstrarea integrală, nealterată a vestigiilor Băilor turceşti, printr-o soluţie de protejare in situ reversibilă, care să permită o eventuală punere în valoare complexă, integrală şi descoperită a vestigiilor (inclusiv construirea unui spaţiu muzeal) atunci când vor exista posibilităţi financiare pentru aceasta.
“Punerea în valoare a vestigiilor arheologice nu presupune neapărat expunerea liberă, decopertată a acestora. Metodele acceptate de punere în valoare a vestigiilor arheologice pot fi păstrarea in situ a acestora, fie mutarea lor în alta locaţie (chiar şi în muzeu), fie expunerea deschisă – vizibilă, fie marcarea şi semnalizarea corespunzătoare a acestora. Considerentele urbanistice se corelează cu necesitatea de punere în valoare a vestigiilor”, spun reprezentanții Primăriei Timișoara.
