Colectarea deșeurilor textile, o problemă nerezolvată în România

0
4

De la 1 ianuarie, colectarea deșeurilor textile a devenit obligatorie în Uniunea Europeană și implicit, în România. Primăriile, deși, au avut suficient timp pentru a pregăti procedurile, nu au făcut mare lucru. Iar în localităţile unde totuşi textilele sunt colectate separat, tot la groapa de gunoi ajung în cele din urmă. În România pur şi simplu nu există centre care să recicleze astfel de deșeuri.

În Bistrița -Năsăud se colectează materiale textile, dar prin campanii dedicate. Ultima a avut loc în luna noiembrie anul trecut şi s-au strâns 30 de metri cubi de deşeuri.

Cristian Niculae, director, A.D.I. Deşeuri Bistriţa-NăsăudÎn România nu există capacități de tratare și de reciclare a deșeurilor textile. Practic le-am trimis la incinerare cu cogenerare de energie termică și electrică. Noi am decis să le colectăm în două campanii gratuite pentru populație.

În Iași există  puncte de colectare a deșeurilor textile încă din 2021. Sunt hainele uzate sunt preluate de o asociație care le sortează şi le donează persoanelor care au nevoie de ele… Dar mulţi ieşeni nu ştiu de existenţa puctelor de colectare.

În Capitală, textilele pot fi  colectate în doar două centre deschise de curând de Primăria Sectorului 2. Fiecare beneficiar poate preda aici maximum doi metri cubi pe lună.

Problema este că în ciuda obligației de a preda şi colecta deşeurile textile separat, în România încă nu există fabrici pentru reciclarea lor. Acum cele mai multe fie sunt arse, fie ajung la groapă de gunoi. Reciclarea ar înseamna transformarea în fibre pentru industria textilă.

Raul Pop, specialist în gestionarea deşeurilorO firma nu va investi într-o fabrică de reciclare dacă nu i se asigura un volum suficient de mare pe care să îl proceseze. Cred că prima dată o să vedem ce cantități avem și se estimează că sunt undeva la vreo 200.000 de tone pe an la nivelul României, după care o investiție privată poate să își facă niște calcule prin care poate să zică că apelează la un credit bancar prin care să construiască o fabrică.

Constantin Damov, proprietarul celui mai mare parc integrat de reciclare din sud-estul EuropeiSe pot separă obiectele de încălțăminte sau îmbrăcăminte care pot fi reutilizate. Apoi cele care pot fi reparate care pot fi puse pe piață de second hand. Restul trebuie să meargă la reciclare, lucru pe care nu îl avem în România. Să fie transformate din nou în fire care pot fi folosite pentru o nouă producție textilă. De aceea majoritatea deșeurilor din textile, că în toată Europa, la valorificare energetică, adică la incinerare. În cazul nostru, probabil la fabricile de ciment care vor folosi textilele ca și combustibil.

Potrivit Asociației Române pentru Reutilizare și Reciclare Textile, în prezent, românii colectează între 0,5 – 0,7 kg de deşeuri textile de persoană, faţă de media ţărilor vestice, de până la 16 kg de persoană

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.